Ce au în comun Londra, Viena și Cluj-Napoca? Ediția WFA Minio de Ianuarie, desigur!
Timp de citire: 5 minute, 44 secunde
Un obișnuit al Work-From-Anywhere, un semi-obișnuit și un ocazional ne-au spus care a fost povestea lunii ianuarie undeva departe de București. Nu, nu este un banc, dar ei tot încearcă să ne distreze cu impresiile lor!
De unde am lucrat în Ianuarie și ce ne-a plăcut cel mai mult la locurile în care am fost.
Max: Din Viena, unde lucrez din iulie anul trecut, de când m-am relocat. Pentru că lucrez permanent de aici, pot avea grijă de băiatul meu, să-l duc și să-l iau de la școală, practic să petrecem mult mai mult timp împreună. Avem o grădină mare, dar și un parc enorm în apropiere unde putem merge oricând cu bicicletele.
Răzvan: În Ianuarie, WFA meu a fost din Cluj-Napoca, de unde sunt eu. Pentru mine, este complicat, totuși, să compar Clujul cu Bucureștiul, mai ales pentru că nu am ajuns încă să lucrez de acolo.
Vlad: Cea mai mare parte a lunii Ianuarie am lucrat din Londra. Ei bine, Londra a fost însorită 3 săptămâni, în timp ce Bucureștiul și-a primit porția de ploi, ninsori și vreme rece. Dacă ai fost cumva supărat pe vremea din ianuarie, să știi că eu am fost ăla care a furat soarele într-un ghiozdan.
Max: Sincer, o grămadă de lucruri, dar ca să-ți spun doar unul care chiar îmi place: să merg pe bicicletă în siguranță și să știu că sunt respectat în trafic. Asta este ce-i lipsește Bucureștiului: pistele de biciclete, mult mai multe spații verzi și oameni mai civilizați care nu-și parchează mașinile cum au ei chef pe trecerea de pietoni sau te claxonează pe trotuar, dar și mai multă curățenie.
Răzvan: Bănuiesc că te-ai putea bucura de peisajele sălbatice din jurul orașului. Clujul este înconjurat de multe locuri frumoase la care poți ajunge în jumătate de oră cu mașina. În plus, sunt o grămadă de baruri și restaurante frumoase, pe lângă cafeaua de calitate care te va face fericit. Să fiu sincer, mie îmi place foarte mult și Bucureștiul, așa cum e. Dar, ca să răspund la întrebare: lipsesc EU din București și tocmai de aceea abia aștept să mă întâlnesc cu noii mei colegi față în față, nu doar pe ecrane.
Vlad: Ce a fost incredibil la experiența din Londra a fost că întreg orașul era mai relaxat din punct de vedere pandemic și că a fost prima dată în mult timp când am văzut mulți oameni adunați la un loc.
În ceea ce privește Bucureștiul, cred că ar avea nevoie de servicii de plată integrate pentru tot transportul public: cu toate că Bucureștiul a implementat plata cu cardul în STB de curând, mai este mult până se va ajunge la nivelul Londrei unde există și o limită zilnică, indiferent de numărul călătoriilor. Dar, până la urmă, trebuie să trăiască și serviciile de ridesharing, nu?
Max: Da, ceva amuzant! În autobuz mi-a fost oferit un loc de către un domn în vârstă de vreo 60-65 de ani care m-a văzut că am un ghiozdan imens plus încă un bagaj. Probabil a observat și el părul meu alb. Mulțumesc, domnule! :)))
Răzvan: Pentru moment nu, eu am avut un ritm mai homey: am studiat diferite lucruri, am citit și am învățat lucruri noi.
Vlad: Dacă ești atât fan Harry Potter, dar îți plac și anticariatele, trebuie să știi că există Diagon Alley în viața reală. Cecil Court, o străduță aproape ascunsă din centrul Londrei, plină cu anticariate de tot felul: unul în care găsești doar cărți despre muzică, altul pe două etaje plin cu cărți despre spiritualitate (oferă și servicii live de ghicit viitorul, ON PREMISE). Ce mai e pe acolo rămâne să descoperi singur!
Acum mai multe despre advertising!
Max: Cred că advertisingul din Viena este mult mai simplu și curat.
Răzvan: Comparativ cu Bucureștiul, cred că în Cluj este mult mai puțin zgomot din punct de vedere al advertisingului, străzile sunt “îmbrăcate” cu mai puține materiale de publicitate, poate doar cartierul Manaștur să semene cu aglomerarea grafică a Bucureștiului. În plus, observ o prezență mai mare a producătorilor locali și a brandurilor specifice Transilvaniei cu materiale care par să încerce să aducă oamenii mai aproape unul de altul și să formeze diferite comunități.
Vlad: Zonele centrale ale orașului au făcut tranziția către D-OOH și le-au înlocuit aproape în totalitate pe cele vechi: de la stații de autobuz și până la afișajele mari din Piccadilly Circus, totul este animat, în mișcare sau sare pe ecrane digitale.
Max: Da, am văzut câteva aduri locale la Milka în perioada Crăciunului, Skoda și Volkswagen, dar din lipsă de inspirație nu am făcut nicio poză. Ce bine, totuși, că există internetul! În ceea ce privește contextualele, cele mai multe au fost de la Bauhaus, Mjam și Obi.
Răzvan: Am observat o creștere a prezenței din partea Băncii Transilvania și cred că este exemplul perfect de brand cu origini locale, care își susține comunitatea și îi promovează valorile. În plus, am remarcat multe materiale OOH de calitate și faptul că majoritatea prietenilor mei din Cluj folosesc Banca Transilvania. Acum câteva zile chiar mi-a apărut un clip în feedul meu de TikTok în care cineva filma un banner al Băncii Transilvania care este plasat pe o clădire pe lângă care trec mereu când plec de acasă. Utilizatorul a avut chiar și un mesaj: “nu mai veniți la Cluj, suntem deja prea mulți!”. M-am super distrat! Contextuale, în schimb, nu am prea văzut.
Vlad: TVC-ul celor de la banca HSBC, Opportunity doesn’t do borders. Ce a fost interesant a fost faptul că o bancă a reușit cumvă să adreseze diferite probleme serioase, să fie serioasă și să facă și un spot cu umor, toate în același timp. A fost un mare contrast față de comunicarea băncilor din România și un moment în care mi-am reamintit că advertisingul se poate face în atât de multe feluri diferite. Despre contextuale, în schimb, este de zis faptul că parte din cultura lor este să declare o anumită perioadă drept ziua dedicată X, luna dedicată Y (îți aduce aminte de Movember sau de deja bătrâna zi a clătitelor care a umplut content planurile atâta timp?). Așa că Ianuarie a devenit Vegnuary, luna când mâncarea vegană și vegetariană a fost promovată. Foarte deșteaptă este plasarea în timp: fix după perioada sărbătorilor de iarnă și a mâncărurilor grase.
Max: Îmi oferă energie și, surprinzător, mă simt foarte bine, chiar dacă nu știu germană. Este mult mai liniștit și faptul că am spații verzi în apropiere și pot sta în curte la aer curat contează enorm.
Răzvan: Da, m-a inspirat foarte mult! Orașul îmi oferă o liniște interioară care este greu de obținut în București. În plus, este foarte plin de viață și de tineri. Industriile tech și creative sunt acum în creștere și își fac simțită prezența, în așa fel încât fac orașul să se simtă ca un hub plin de idei.
Vlad: Advertisingul românesc cu influențe britanice este foarte rar o combinație bună, așa că sper că nu! Ideea este că au alte referințe culturale, alte viziuni despre viață și abordări ale acesteia ceea ce face integrarea diferitelor elemente de publicitate britanică în cea românească dificilă.