Ai ieșit din cel mai mișto brainstorming: sala vibra de creativitate. Ideile veneau mai repede decât puteai să le notezi și referințele erau cu adevărat o gură proaspătă de aer. Îți dai seama că ai rămas cu 6 idei bune, deși mai departe vor fi prezentate doar 3. Ce faci? Cum te asiguri că le selectezi pe cele cu adevărat bune?

Continuăm seria articolelor despre ideație și îți propunem un exercițiu pe care îl poți face atât individual, cât și cu echipa de lucru care te va ajuta să-ți dai seama care idei sunt cu adevărat valoroase și care îndepărtează subiectivitatea din proces. Dacă alegi a 2-a variantă, recomandarea noastră este fii sigur că participanții au expertize diferite, astfel încât să puteți genera o varietate mai mare de scenarii.

La bază, metoda dezvoltată de Kurt Lewin are ca scop sistematizarea luării unei decizii, dar poate fi transformată într-un exercițiu care te forțează să treci prin toți factorii importanți ce ar putea avea vreun impact asupra ideii tale.

Potrivit acestuia, ideea sau obiectivul sunt puse între două tipuri de forțe: cele care te ajută să o dezvolți și să o implementezi cu ușurință și cele care te pot împiedica să faci acest lucru.

Odată ce ai reușit să le listezi pe toate și să le evaluezi importanța, îți vei putea da seama dacă ai în față o idee bună sau doar una foarte drăguță.

Este important să lucrezi activ cu lucrurile generate: din listarea problemelor, îți poți da seama că mai multe însumează una mai mare, dar în același timp că ai mai multe tipuri de soluții pentru ele.

Cum funcționează:

Faza 1. Analizarea tuturor aspectelor unei singure idei

Pasul 1: Stabilești clar care este ideea pe care vrei să o analizezi, în cel mai ușor de înțeles fel posibil.

Pasul 2: Listezi toate aspectele PRO, care susțin ideea.

Pasul 3: Listezi toate aspectele CONTRA, care ar putea fi piedici în realizarea ideii. Poate fi vorba de orice: de la probleme conceptuale la detalii de implementare.

Pasul 4: Dai o notă de la 1 la 4 fiecărui aspect listat, unde 1 este un impact redus și 4 un impact deosebit de mare.

Pasul 5: Cumulezi notele din secțiunea PRO și notele din secțiunea CONTRA și le compari.

Evaluarea:

Dacă rezultatul din secțiunea PRO este mai mare decât celălalt, înseamnă că ai o idee cu adevărat bună.

Dacă rezultatul din secțiunea CONTRA este mai mare, ai 2 variante:

• Abandonezi ideea ca fiind nepotrivită
• Treci la faza 2

Faza 2: Presupune ameliorarea aspectelor CONTRA și întărirea celor PRO

• Pornești cu unul dintre aspectele CONTRA pe care le-ai identificat
• Generezi în contra-punct un element PRO care te poate ajuta să rezolvi piedica
• Alternezi: începi cu o forță pozitivă și generezi în contra-punct o tensiune
• Evaluare: refaci calculul impactului, acum cu noile componente integrate. Dacă ai reușit să răstorni scorul spre aspectele PRO înseamnă că ideea este bună, doar că avea nevoie de puțin fine-tuning.

Faza 3: Reiei procesul pentru restul ideilor și compari scorurile

Cum faci selecția: cele mai bune idei sunt cele care au cea mai mare diferență între PRO și CONTRA

Când să-l folosești: când trebuie să te asiguri că o idee sau un proiect cu multe elemente sunt cu adevărat fezabile.

Tip exercițiu: analiză critică a ideilor generate

Deși este ușor să te îndrăgostești de o idee, cel mai important este să reușești să te detașezi suficient încât să-ți dai seama dacă este cu adevărat bună sau nu. Data viitoare când te vei mai găsi într-o situație de acest fel, îți recomandăm să folosești Force Field Analysis pentru a putea integra obiectivitate în procesul tău de selectare a ideilor.

Te invităm să citești în continuare seria noastră despre metode de ideație pentru mai multe exerciții și tool-uri pe care să le integrezi în munca ta creativă!