Back To Top

Cum creștem performanța campaniilor cu „Înscrie Bonul”

Numărul trecut am discutat motivele pentru care a venit vremea să renunțăm la mecanismul de tip „Înscrie Bonul”. Știu însă că e un lucru greu de făcut – multe companii nu vor să riște să renunțe la el, pentru că nu știu ce altceva ar putea să facă. E greu să înlocuiești un sistem pe care l-ai tot testat și perfecționat cu ceva cu totul nou. În această serie de articole, vom veni și cu propuneri de mecanisme noi. Însă o luăm pas cu pas. Hai să vedem cum putem să folosim acest mecanism într-un mod mult mai creativ și mai eficient.

Articol scris de Ioana Mucenic, CEO Minio Studio. 

 

Schimbă perspectiva!

Când consumatorul ne trimite bonul, ne demonstrează că a cumpărat. Este un mecanism tranzacțional – eu arăt că am cumpărat, tu îmi dai șansa să primesc ceva valoros. Este o abordare mercantilă, rațională, însă știm bine că oamenii iau decizii emoționale. De aceea, adaugă emoție, distracție, anticipație. Fă ca bonul să conteze, să nu mai fie doar o dovadă a unui act comercial, ci începutul unei aventuri cu brandul. Iată doar 5 idei rapide de cum puteți face asta.

 

  1. Bonul devine un mod de implicare socială. Pentru fiecare bon înscris, donăm 1 euro către o cauză la alegerea ta (iată lista de cauze, alege unde merge donația). Practic, împuternicești consumatorul. El are o decizie activă.

 

  1. Bonul se transformă într-o cheie de acces. Vă amintiți campaniile de acum câțiva ani, când în reviste găseai chei de mașină, mergeai la showroom și testai să vezi dacă cheia ta pornește mașina? Era o adevărată nebunie, voiai să-ți încerci norocul. Îți și imaginai cum dai o cheie și pleci cu mașina gratis. Poți crea un nivel similar de anticipație dacă bonul tău nu mai este un act pasiv și plictisitor de a completa un formular sau de a trimite un SMS. Spre exemplu, bonul devine un cod de acces către un seif cu premii. Cu fiecare bon, poți să tastezi 5 coduri care crezi tu că ar deschide seiful. Acum ești investit în soluție, nu mai e o tragere la sorți, acum ține de tine să găsești codul. Și-ți trebuie mai multe bonuri, ca să ai mai multe șanse.

 

  1. Bonul capătă un rol activ într-o poveste mai mare. Acum câțiva ani, am organizat o campanie promoțională la Durex. Era gândită ca o competiție între orașe, în care miza era trofeul Loveville – cel mai iubăreț oraș. În mecanica comercială, însemna să premiem orașul cu cele mai mari vânzări de Durex pe cap de locuitor. Consumatorii înscriau bonul și pariau pe orașul câștigător. Premiile săptămânale le putea câștiga oricine, însă premiile mari puteau fi câștigate doar de cei care pariaseră pe orașul câștigător. Online, vedeai rankingul orașelor, miza de pariu, numărul de pariuri, era cu adevărat interesant și voiai să faci parte din asta. Campania, corelată cu activări in-store și execuții digitale, a avut un record de vânzări și de înscrieri de bon. Pentru că bonul era parte din ceva mai mare și îți dădea o putere – să pariezi, și, deci, să decizi tu ceva. Din nou, nu era doar un act de a completa un formular, era mult mai interesant.

 

  1. Bonul contează și pentru produsele de pe el. Standardul este să ne uităm doar la numărul de bonuri, dacă au pe ele achiziția minimă. Dar conținutul bonului ar putea să conteze. Spre exemplu, în fiecare zi, există random un produs norocos. Dacă ai fix produsul respectiv pe bon, câștigi garantat un premiu. Sigur că oricând poți face limitări – să fie primii 50 –, dar ideea este să conteze ce e pe bon, nu doar actul de a-l înscrie.

 

  1. Bonul îți aduce o valoare suplimentară. Una dintre campaniile de succes pe care am organizat-o a fost pentru Hochland, în care fiecare bon înscris aducea garantat un voucher de reducere Philips. Era un voucher destul de consistent, iar consumatorii erau foarte entuziasmați de reducerea primită. La o altă campanie, pentru Hasbro, atunci când încărcai bonul, primeai garantat un e-book cu povești. Erau mai multe modele, deci încărcai mai multe bonuri ca să ai mai multe cărți, care erau chiar interesante.

 

Citește articolul complet AICI

 

Sursa: Revista Progresiv