Secolul 21 este digital sau nu este deloc. Așa ar fi trebuit să înceapă și decada actuală, a treia, iar anul 2020 aduce, din păcate nu din cauzele corecte, o grăbire a digitalizării și a mutării business-urilor în mediul online, așa cum încetul cu încetul s-a mutat și interacțiunea socială. Această serie de articole va explora, așadar, în noul context global, felul în care sectorul privat încearcă să lupte atât cu criză medicală dar, mai ales, cu criză socială și economică. Vom prezenta, în primul rând, modurile în care companiile sau antreprenorii s-au adaptat și, unii dintre aceștia, s-au repliat pentru a rămâne în piață.

Analiza cuprinde sectoare diverse, cum ar fi: retailul, cultura, profesiunile liberale, învățământul, industriile creative, instituțiile financiar-bancare și de stat. 

Asistăm în ultimele săptămâni, ca urmare a pandemiei de Covid-19, la o digitalizare forțată și, sperăm cel puțin pentru câteva domenii, definitivă, fără întoarcere la mecanismele clasice, convenționale de comunicare sau de relație cu consumatorii. Încercările relativ timide (din punct de vedere al mărimii și potențialului online-ului commercial, de business) însă în creștere de a muta cel puțin comerțul pe online, accentuate în ultimii ani de creșterea cererii pentru acest canal de vânzări, se transformă acum într-o goană, uneori disperată însă de înțeles, a anumitor afaceri de a șterge barierele fizice impuse de noua stare de fapt și de a câștigă măcar un procent, dacă nu și mai mult, din consumatorii afectați de restrângerea libertății de mișcare. Creșterea comerțului online este de 30% in ultima lună și se preconizează menținerea acestui trend cel puțin in trimestrul următor.

Potrivit estimărilor ARMO (Asociația Română a Magazinelor Online), sectorul de e-commerce a depășit pragul de 4,3 miliarde de euro la finalul anului 2019, cu 20-22% mai mult decât în 2018. Estimările inițiale pentru 2020 arătau că valoarea cumpărăturilor online va depăși 5 miliarde de euro, însă în situația curentă este foarte posibil ca această valoare să fie și mai mare. Cu doar 23% din spațiul de retail modern din România deschis, este evident că platformele online vor crește exponențial, deoarece cererea există.

Avem deja în industrie anumite cazuri de best practice, cum ar fi cazul eMAG.ro, platforma care a deschis acum câțiva ani calea către comerțul online.

În contextul actual, poziția eMAG s-a consolidat, datorită migrării masive către online shopping, dar și datorită awareness-ului de care se bucură platforma și parteneriatului cu firme de curierat rapid, în special cu compania de casă, Sameday. Aceasta din urma deține și divizia de lockers, Easybox, unde interacțiunea socială este redusă la maxim. Astfel, eMAG raportează o creștere de peste 30% pe vânzarea directă și de 40% în platforma marketplace. Mai mult, eMAG anunță lansarea în perioada imediat următoare a unui serviciu de livrare pentru produse de baza, în special de alimente, care va fi operațional într-o prima faza în 6 orașe. Tot din grupul eMAG face parte și retailerul de modă fashion days, puternic afectat în ultima perioada de scăderea vânzărilor pe fondul lipsei de interes pentru alte produse decât cele de necesitate. Astfel, Fashion Days își deschide platforma pentru retailerii offline, fiind un prim pas în lansarea serviciului de marketplace. Producătorilor și comercianților li se pun la dispoziție platforma tehnologică și cea de piață, accesul la clienții din trei țări (România, Bulgaria și Ungaria) și infrastructura logistică, plus servicii de promovare și vânzare.

Un alt exemplu care vine tare din spate este cel al platformei elefant.ro, care tocmai a grăbit lansarea soluției de marketplace pentru parteneri și companii care doresc să vândă online, oferindu-le și servicii logistice.

Însă și replierea unor retaileri specializați în special pe produse alimentare și non-alimentare pe acest canal este de menționat. Conform unui studiu făcut de agenția de real estate industrial Dumwell, peste jumătate din lanțurile de retail din România dețin o platformă de livrare online, cu posibilitate de livrare sau de ridicare din puncte specifice, fiind in expansiune datorită cererii record înregistrate în ultima perioadă. Centrele regionale de distribuție sunt deschise și operaționale, așadar activitatea retailerilor nu este restrânsă ci, din contra, extinsă pe online.

Astfel, deși magazinele fizice încă există și sunt deschise, anumiți retaileri și-au dezvoltat magazinele virtuale, pentru a corespunde cererii și pentru a-și consolida sau completa cota de piață.

Cel mai bun exemplu este al Mega Image, care și-a crescut platforma proprie de vânzări online; în parteneriat cu eMAG.ro, a deschis primul supermarket 100% online, cu livrare și în țară, în 2015, mișcare care în aceste zile s-a dovedit a fi de bun augur considerând creșterea semnificativă a comenzilor (eMAG Supermarket). La fel și Carrefour, primul retailer care și-a deschis platforma online și care, în colaborare cu Bringo, și-a crescut de 10 ori volumul de comenzi în ultimele 3 săptămâni.

Pe termen mediu, este de așteptat că această cota de piață câștigată de la comerțul offline să se mențină și când economia va intra în normal, mai ales pentru retailerii cu vechime și pentru cei care au investit in această perioadă in consolidarea și extinderea platformelor pe care le dețineau deja.

Andreea Brutaru

Account Manager Minio Studio