„Forbes România” invită antreprenori, manageri și companii să vorbească cum își desfășoară activitatea în această perioada dificilă, cum gestionează situația foarte fluidă, cum își tratează personalul, ce speranțe au, ce temeri și multe alte aspecte vitale.

Forbes: Ce decizii de business a luat compania dumneavoastră de la izbucnirea epidemiei de coronavirus?

Ioana Mucenic: Intrăm în a treia săptămână de când lucrăm de acasă. Ca orice manager responsabil, primul gând a fost să ne mobilizăm să lucrăm de acasă, să asigurăm securitatea și confidențialitatea datelor și să ajutăm echipa să-și facă infrastructura acasă.  Colegii au reacționat destul de bine – în primele zile, lucrul a fost mai lent, până ne-am găsit un nou ritm. Acum lucrăm coerent, ne-am obișnuit cu meetingurile online și cred că fiecare om a devenit mai responsabil pentru munca sa.

A urmat o săptămână în care am discutat cu clienții, să vedem cum sunt ei afectați, ce planuri au și cum putem să le fim alături. Pentru mine, saptamana a doua de izolare a fost una foarte emoțională, pe măsură ce calculam diferite scenarii de lucru și deveneam mai conștientă de impactul acestei perioade – de căderea liberă a economiei și de consecințele pe termen scurt și mediu.

Acum suntem într-o perioadă de adaptare, atât mentală, cât și de business. Căutăm idei noi despre ce putem să facem în aceste luni, dar și pentru mult-discutata reinventare a businessului.

Totodată, reducem costuri, pentru a putea sa rezistăm în piață pe o perioadă cât mai lungă. Abordarea noastră este „cât mai mulți, cât mai mult” – să menținem cât mai mulți oameni din echipa curentă pentru cât mai mult timp.

Forbes: Care sunt măsurile pe care compania dvs le-a luat în sprijinul angajaților?

Ioana Mucenic: Prima decizie a fost să rămânem acasă și să ne facem infrastructura pentru acest scenariu. Ne-a luat două zile să ne punem la punct, mult mai puțin decât ne-ar fi luat într-un caz normal. Colegii care au venit din concediu au fost rugați să rămână în auto-izolare, ceea ce s-a și întâmplat. Am remarcat o tendință a colegilor de a păstra comunicarea, sunt multe discuții, știri și meme pe grupurile interne.

În prima săptămână, am simțit o ușoară stare de derută, până când s-au creat rutine noi de lucru. Deja în săptămâna a doua, lucrul a fost mai fluid și unii colegi chiar au venit cu inițiative, au inițiat brainstorminguri pentru a găsi idei noi, potrivite perioadei.

Forbes: Care sunt măsurile guvernamentale ce ar trebui luate în următoarea perioadă de timp pentru a atenua efectele negative asupra activității din sectorul în care activați?

Ioana Mucenic: Măsura șomajului tehnic, mai ales cum este ea acum, simplificată, este una utilă și ajută multe businessuri să traverseze această perioadă.

Problema mare este cea a incertitudinii, nu știm cât vom sta în case, nici cât apetit de consum vor avea românii când carantina se va încheia, nici disponibilitatea financiară a companiilor de a investi. De aceea, ne uităm la perioada de după perioada de urgență, pentru că nu se așteaptă nimeni ca lucrurile să revină la nivelul la care erau în februarie.

Șomajul tehnic este achitat de stat doar pe perioada stării de urgență, însă vor fi nevoie de măsuri de suport și după aceaste zile. Ar fi binevenite reducerile de taxe, în special cele pe muncă, pentru a putea păstra cât mai mulți angajați, creditări cu dobânză mică sau susținută de stat pentru următoarele luni, reducerea achizițiilor inutile ale statului, pentru a avea mai multe resurse să susțină economia.

Forbes: Care sunt scenariile posibile pe care le vedeți pentru businessul dvs dacă epidemia continuă și/sau ia amploare? Dar pentru întreaga economie românească?

Ioana Mucenic: Noi suntem un business antreprenorial și putem să luăm decizii destul de rapid. Chiar și așa, suntem într-o situația complet nouă și, ca niciodată până acum, mi-a fost greu să construiesc niște scenarii rezonabile.

Prima reacție a fost una moderată – de tipul „ne descurcăm cumva, important este să fim sănătoși”. A urmat o reacție emoțională – de la sentimentul de vinovăție cu gândul la concedieri și până la temerea profundă de închidere a businessului.

Acum, cred că suntem într-o etapă corectă de adaptare și ajustare, mai rațională, în care ne bazăm mai mult pe noțiuni de management și mai puțin pe emoții.

Am luat decizii pentru reducerea costurilor, de la chirie și până la salarii.

Am discutat cu clienții să estimăm încasări în perioada următoare. În acest moment, majoritatea clienților își continuă proiectele semnificative începute, decalându-le pentru iunie și iulie. Proiectele ne-esențiale au fost oprite și nu au început proiecte noi de amploare, doar comunicări foarte tactice.

Testăm canale noi pentru a accesa proiecte, să vedem cum vor funcționa.

Venim către clienți cu propuneri utile, pro-active, care să-i ajute în perioada asta – fie de a accesa canale noi, fie de a-și muta comunicarea în online, în mod relevant.

În perioada asta, umplem xcelurile cu scenarii și cifre. Noi în agenție lucrăm pe 5 scenarii și le monitorizăm atent.

Varianta worst-case scenario, la care nu ne dorim să ajungem, este că vom închide în august. Varianta best-case scenario este că, în perioada iunie-iulie, vor reîncepe proiectele și veniturile de final de an vor ajunge la 60-70% față de începutul anului.

Sursa: https://bit.ly/2Jt5Bfs